Fenomenul bizar al Pământului. Oamenii de știință sunt confuzi cu privire la o mare gaură gravitațională din Oceanul Indian

Cu siguranță ai auzit multe discuții despre o „gaură gravitațională” din Oceanul Indian. Este un nume mai ușor de reținut pentru ceea ce oamenii de știință numesc „Indian Ocean Geoid Low” (IOGL), o anomalie gravitațională care i-a pus pe gânduri pe oamenii de știință de mult timp.

Anomalia gravitațională care îngrijorează oamenii de știință

Pământul nu este neted. Uită-te la adâncimile prăpastioase precum Groapa Marianelor sau înălțimile vertiginoase ale Everestului. Aceste creste și văi ale suprafeței planetei înseamnă că masa Pământului nu este distribuită uniform, și, prin urmare, nici gravitația.

„Pământul este practic un cartof denivelat”, au fost cuvintele înțelepte ale coautoarei studiului, Attreyee Ghosh, o geofiziciană și profesor asociat la Institutul Indian de Știință, împărtășite cu CNN.

„Deci, tehnic vorbind, nu este o sferă, ci ceea ce numim elipsoid, pentru că, pe măsură ce planeta se rotește, partea din mijloc se umflă în exterior.

Gravitația este o forță care atrage obiectele către o masă, și în zonele cu gravitație mare, precum Jupiter – cea mai mare planetă din Sistemul Solar – ar fi foarte dificil pentru un om să sară chiar și un singur pas. Compară asta cu Luna, unde ar fi ușor să sari peste 2,7 metri.

Gaura gravitațională în mijlocul oceanului

Gradientele de gravitație pe întreaga noastră planetă nu sunt atât de dramatice ca cele de pe Jupiter și Lună, dar ele sunt variate, ceea ce ne aduce înapoi la IOGL, o ciudată „gaură gravitațională” în mijlocul oceanului.

Aici se află cea mai scăzută gravitație găsită pe planetă, cu o coborâre a nivelului mării de aproximativ 100 de metri . Deoarece o creștere a masei înseamnă o gravitație mai mare, s-a presupus că scăderea gravitației în IOGL trebuie să se datoreze unei lipse de masă.

Singurul lucru enigmatic fiind faptul că nu am reușit să aflăm exact de unde provine aceasta.

Acum, Ghosh și colegul său, Debanjan Pal, au rulat o serie de modele de calculator pentru a studia Oceanul Indian așa cum era acum 140 de milioane de ani, scrie iflscience.

Acest lucru le-a permis să observe Pământul așa cum era în trecutul său geologic, când cartoful denivelat pe care îl numim planeta noastră avea denivelări în diferite locuri.

Un aspect comun în cele 19 simulări în care s-a format gaura gravitațională a fost prezența fluxurilor de magmă în manta Pământului – o bucată de rocă vâscoasă care umple golul dintre nucleu și crusta exterioară. Prin modelarea mișcării plăcilor tectonice și convecției globale a mantalei, a apărut o ipoteză principală.

Explicația experților

Când placa indiană a început să se deplaseze către Asia acum câteva sute de milioane de ani, golul dintre continente s-a închis în timp ce o placă oceanică – numită placă Tethys – a alunecat sub suprafața Pământului, în manta.

Pe măsură ce a făcut acest lucru, este posibil să fi stârnit fluxuri de magmă, schimbând densitatea magmei aflată sub locul unde a apărut IOGL. Și astfel, teoria lor spune că s-a născut o anomalie gravitațională misterioasă.

Este o ipoteză fascinantă, dar nu este fără rezerve. A prezice cu certitudine cum arăta acest cartof denivelat numit Pământ acum atât de mult timp este aproape imposibil, având în vedere că peisajul geologic este modelat de atât de mulți factori contribuitori.

Cu toate acestea, este o perspectivă care ne deschide ochii asupra uneia dintre cele mai ciudate zone din oceanele planetei.

Se crede că această gaură gravitațională din Oceanul Indian s-a format acum aproximativ 20 de milioane de ani și se întinde pe o suprafață de 3 milioane de kilometri pătrați, creând o coborâre dramatică a nivelului mării.

A fost descoperită pentru prima dată de Felix Andries Vening Meinesz în timpul unei cercetări de gravitație în 1948, și au existat multe studii care au investigat misterele sale, fiecare aducându-ne puțin mai aproape de a descoperi originea exactă a acestui fenomen bizar al Pământului.